Calitatea Apei

Calitatea apei de irigat utilizată pentru întreținerea gazonului poate influența sănătatea solului și poate restricționa sever performanța gazonului. Utilizarea apei de slabă calitate pentru irigarea gazonului poate avea ca rezultat următoarele simptome (în funcție de tipul de gazon):

  • Uscarea
  • Reapariția frecventă a bolilor, cum ar fi fusarioza
  • Sistem radicular slab dezvoltat
  • Compoziție slabă, prezența buruienilor anuale.
  • Populații mari de mușchi / buruieni / alge
  • Prezența râmelor
  • Filtrarea slabă a apei
  • Structura slabă a solului

Apa din rețeaua de apă potabilă este uneori utilizată pentru udarea gazonului și asigură o sursă sigură și de bună calitate. Cu toate acestea, ar trebui utilizate, acolo unde este posibil, surse de apă alternative, mai ieftine și mai durabile. Apele de suprafață din pârâie, râuri, iazuri sau apele subterane ar putea fi utilizate. Dacă se utilizează aceste surse alternative de apă, este important ca evaluarea calității apei să fie efectuată prin trimiterea periodică a unui eșantion la laborator pentru analiză. Acest lucru poate identifica eventualele probleme cu calitatea apei. Principalele probleme legate de calitatea apei sunt descrise mai jos.

Ce factori pot afecta calitatea apei de irigare?

pH-ul

Apa de irigare este clasificată ca acidă, neutră sau alcalină, descrisă printr-o valoare a pH-ului cuprinsă între 0-14. pH-ul neutru are valoarea 7, sub această valoare pH-ul este acid și peste această valoare, alcalin. PH-ul apei de irigare trebuie determinat prin analiză într-un laborator, deși există kituri de testare disponibile care pot indica valoarea pH-ului.  Pentru apa de irigare utilizată pentru gazon, o valoare a pH-ului cuprinsă între 5-8 este considerată normală.

Alcalinitatea

Sursele de ape subterane prezintă adesea alcalinitate, care este o măsură a capacității apei de neutralizare a acizilor. Carbonații și bicarbonații dizolvați, cum ar fi carbonatul de calciu și bicarbonatul de magneziu, sunt principalele minerale care contribuie la alcalinitatea apei de irigare. Alcalinitatea este considerată normală între 0-400 mg / l, CaCO3 dar la niveluri mai mari de 140 mg / l, aplicarea regulată a acestei ape de irigare va determina creșterea pH-ului, încurajând unele boli ale gazonului, apariția viermilor, influențând compoziția speciilor de gazon. Probabilitatea apariției eventualelor probleme va depinde de condițiile locale, cum ar fi textura solului, pH-ul și compoziția gazonului.

Conductivitate electrică

Conductivitatea este capacitatea apei de a susține trecerea unui flux electric. Această capacitate este direct legată de concentrația de ioni din apă. Cu cât numărul de săruri dizolvate și minerale anorganice prezente în apă este mai mare, cu atât conductivitatea este mai mare. Prin urmare, o apă foarte pură are o conductivitate scăzută, în timp ce apa de mare are o conductivitate ridicată. Intervalul normal de utilizare a apei de irigare pentru gazon este de 300 până la 800 uS / cm (micro-siemens per centimetru). În cazul în care conductivitatea apei de irigații este mai mare de 800 uS / cm, trebuie avut în vedere reducerea duratei și frecvenței de irigare, îmbunătățirea drenajului și ajustarea selecției speciilor de gazon. Odată ce nivelul atinge 2000 uS / cm, aplicarea apei poate duce la deteriorarea fitotoxică (uscarea) foarte dăunătoare gazonului. Nu toate speciile de gazon sunt sensibile la sarurile din apa de irigat.

Rata de absorbție a sodiului (SAR)

De asemenea, cantitatea anumitor elemente din apa de irigare poate fi importantă. De exemplu, concentrația sodiului comparativ cu calciul și magneziul este un factor determinant, important al calității apei de irigare. Calciul și magneziul joacă un rol major în menținerea structurii solului. Când solurile sunt irigate în mod regulat cu apă care conține concentrații mari de sodiu, dar concentrații scăzute de calciu și magneziu, solul este predispus la deteriorarea structurii sale, ceea ce duce la o infiltrare și o permeabilitate redusă a apei. SAR este utilizat pentru a evalua concentrațiile relative de sodiu, calciu și magneziu și oferă un indicator util al potențialului său de a deteriora structura solului. În mod obișnuit, o valoare SAR mai mică de 3 este considerată sigură pentru gazon. Apa cu un SAR de 9 sau mai sus poate provoca daune structurale semnificative dacă este utilizată pe soluri argiloase. Solurile nisipoase nu sunt la fel de susceptibile și pot tolera valori ale SAR de până la 10 în majoritatea cazurilor.

Fierul

Fierul prezent în concentrații mari poate cauza probleme conductelor de irigare și drenaj, datorită depunerilor care, în timp, pot înfunda conductele. Concentrațiile cuprinse între 0,01 până la 0,2 mg / l sunt considerate normale, dar orice depășește 0,2 mg / l poate crea probleme.

Metale grele

În zonele industriale sau în apropierea zonelor cu activitate minieră, ar trebui să se efectueze și analize ale concentrației metalelor grele cum ar fi cuprul, zincul, plumbul și cadmiul, toate acestea putând fi toxice pentru gazon în concentrații mari.

Sfaturi de top pentru rezolvarea problemelor legate de calitatea apei:

  • Dacă utilizezi o sursă de irigare pentru prima dată sau surse schimbătoare, întotdeauna testează apa într-un laborator specializat pentru a înțelege eventualele probleme care pot apărea și pentru a obține tratamente adecvate. Repetă anual aceste teste.
  • Irigă numai când este necesar.
  • În cazul în care calitatea apei este mai slabă, ia în considerare selectarea speciilor de gazon cu o toleranță mai mare la sărurile dizolvate.
  • Selectează specii tolerante la secetă dacă calitatea apei este nesigură sau dacă apa este insuficientă.
  • Adoptă o abordare integrată a întreținerii, cu scopul de a crea un gazon sănătos, cu un sistem radicular puternic, capabil să tolereze un nivel mai ridicat de stres hidric.
  • Aplică ipsos pentru a îmbunătăți structura solului și permeabilitatea solurilor argiloase. Calciul suplimentar va determina particulele de argilă să “se strângă împreună”, ajutând astfel la neutralizarea eventualelor deteriorări cauzate de un raport slab dintre sodiu și calciu / magneziu. În cazul în care solurile sunt acide, se poate folosi var pentru obținerea aceluiași efect, dar trebuie avut grijă sa nu se crească valoarea pH-ului prea repede, aceasta putând duce la îmbolnăvire, având impact negativ asupra compoziției gazonului, pe termen lung.
  • Dacă este posibil, în cazul unei alcalinități ridicate, tratează apa de irigat cu un aditiv corespunzător. Bicarbonatul de calciu este cel mai bine neutralizat prin adăugarea unor cantități mici de acid concentrat. Acidul nitric concentrat (60% w / w) este de obicei preferat deoarece asigură și o anumită cantitate de azot, contribuind la compensarea costului de aplicare a acidului. Este esențial să evaluezi cu precizie cantitatea de acid necesară pentru cantitatea de apă avută. Dacă se adaugă acid în plus, față de cantitatea necesară, apa de irigat devine foarte acidă.

Amintește-ți că acizii concentrați sunt substanțe chimice periculoase și trebuie manipulate întotdeauna cu grijă. Asigură-te că personalul este pregătit corespunzător și că este echipat cu echipamentelul de protecție necesar.

Apa de irigare de slabă calitate poate fi cauza unui număr de probleme ale gazonului. Testează sursa de apă cu regularitate. Fii pregătit să adaptezi strategia de irigare sau să folosești aditivi pentru îmbunătășirea calității apei.

Leave a Reply