Boli și dăunători – Mușchiul

La un moment dat, toți cei care se ocupă de întreținerea gazonului vor întâmpina probleme cu mușchiul. De obicei, prezența lui indică existența unei probleme fundamentale care duce la extenuarea gazonului și care permite mușchiului să se instaleze. Identificarea și rezolvarea problemei este, de obicei, suficientă pentru a susține creșterea gazonului și a ține sub control dezvoltarea mușchiului.

Ce este mușchiul?

Există multe specii de mușchi în întreaga lume, adaptate să crească în cele mai variate medii. Mușchiul este o plantă care nu înflorește, iar creșterea lui este de obicei limitată la înălțimea de 25 mm. Este, în general, moale si cărnos, cu tulpină subțire și frunze de culoare maro sau verde.

Dintre numeroasele specii de mușchi amintim trei specii principale care apar în gazon.

  • Mușchiul de tip ferigă sau de tip pană are, de obicei, un aspect de trenă. De exemplu, Hypnum și Eurhynchium spp. Aceste specii de mușchi sunt cel mai frecvent întâlnite în gazonul mai puțin întrețnut, de obicei unde umiditatea excesivă, o consecință a unei cantități mari de materie organică, este o problemă.
  • Mușchiul de de tip covor se găsește cel mai frecvent pe solurile acide. De exemplu, Ceratodon și Bryum spp. Aceste specii de mușchi tind să formeze acumulări dense, creând o structură tip “covor” sau “pernă”. Ceratodon purpureus este mai frecvent cunoscut sub numele de “mușchi de iarnă”, deoarece tinde să colonizeze gazonul în perioada de toamnă când vigoarea gazonului scade și dispare primăvara, o dată cu reluarea creșterii.
  • Mușchiul vertical se găsește cel mai frecvent pe suprafețe uscate și infertile, cum ar fi movilele, digurile orientate spre sud și solurile nisipoase etc. De exemplu, Polytrichum spp.

Factorii responsabili de colonizarea mușchiului în gazon includ:

  • Aciditatea – multe tipuri de mușchi se adaptează mai bine la condițiile de aciditate decât majoritatea speciilor de gazon. Dacă pH-ul solului scade sub 4, vigoarea gazonului va slăbi și vor apărea goluri pe care mușchiul si buruienile vor începe sa le colonizeze.
  • Umbra – poate fi determinată de vegetația din jur sau de clădiri. Aceasta reduce nivelul de fotosinteză al gramineelor, afectând capacitatea gazonului de a menține un ritm de creștere sănătos. În plus, umbra poate fi însoțită de o suprafață umedă datorită lipsei mișcării aerului sau a absenței căldurii soarelui sau poate avea drept rezultat un sol uscat acolo unde arborii mari elimină umiditatea din sol. În plus, umbra poate favoriza apariția mușchiului.
  • Suprafața umedă – poate fi determinată de o serie de factori, inclusiv drenajul slab, materia organică în exces, lipsa aerării (compactare), udarea în exces (irigare) și umbra.
  • Fertilitatea redusă – este determinată pur și simplu de lipsa îngrășământului care lasă gazonul slab și fără vigoare. Apare mai des în situația unui sol nisipos unde nutrienții se pierd ușor prin levigare.
  • Factorii de tundere – în general, asociați cu tăierea scurtă, în special în cazul în care suprafața solului este neregulată determinând „scalparea” gazonului. Neîndepărtarea resturilor generate prin tăiere poate duce la acumularea materiei organice în exces la baza gazonului cauzând probleme asociate cu umiditatea în exces.

Sfaturi importante pentru ținerea mușchiului sub control

Întreținerea generală ar trebui să se concentreze pe crearea unor condiții favorabile creșterii sănătoase a gazonului și reducerea daunelor produse ierbii.

  • Identificați problemele de bază care pot determina slăbirea vigorii gazonului și care dau mușchiului oportunitatea să invadeze peluza.
  • Pentru suprafețele umede, aveți grijă ca aerarea să devină o rutină, asigurați-vă că nivelul de materie organică este controlat și îmbunătățiți drenajul dacă este necesar. Orice plantă care limitează mișcarea aerului și care asigură umbră trebuie îndepărtată sau toaletată.
  • Asigurați-vă că este implementat un program echilibrat de fertilizare, conform compoziției gazonului și a solului. Obiectivul acestuia ar trebui să fie furnizarea cantității necesare de azot pentru a menține o creștere sănătoasă și asigurarea faptului că gazonul face față uzurii generale. Fertilizările cu azot trebuie să fie oprite în sezonul de toamnă pentru a preveni determinarea unei creșteri lente, ceea ce ar putea încuraja apariția bolilor.
  • Umbra trebuie redusă prin îndepărtarea sau toaletarea vegetației, dacă îndepărtarea nu este posibilă. Terenurile cu expoziție sud-estică ar trebui să fie luate în considerare ca fiind cele mai importante.
  • Aplicați var (carbonat de calciu) pentru a crește valoarea pH-ului solului la peste 5,0 pentru a oferi condiții mai favorabile creșterii sănătoase a gazonului.
  • Eliminați resturile generate prin tăiere pentru a reduce acumularea materiilor organice la baza gazonului.
  • Evitați tăierea scurtă a ierbii pe perioade prelungite și ridicați întotdeauna înălțimea de tăiere în condiții de temperaturi ridicate și secetă pentru a reduce stresul și a evita orice slăbire a vigorii gramineelor.
  • Preveniți deteriorarea sau rărirea gazonului prin diseminarea uzurii și reducerea stresului care pot avea drept rezultat apariția bolilor sau reducerea densității gazonului ca urmare a petelor uscate sau stresului determinat de secetă.
  • Dacă gazonul este rar sau dacă apar goluri în gazon, efectuați întotdeauna lucrări de refacere, cât mai repede posibil, pentru a reduce posibilitatea colonizării mușchiului.
  • Lucrările de refacere din sezonul de toamnă, bine stabilite, în special supraînsămânțarea, vor contribui la revigorarea gazonului și la restabilirea densității acestuia pentru a reduce probabilitatea ca peluza să fie invadată de “mușchiul de iarnă”.

Leave a Reply