Dăunători și boli – Concentrarea pe râme și fir roșu

Impactul dăunătorilor și al bolilor asupra gazonului este important deoarece va reduce semnificativ valoarea estetică a gazonului sau al pajiștilor de agrement. În unele cazuri, daunele pot fi extinse determinând lucrări de reparații costisitoare. Prin urmare, este mai bine să fiți conștient de principalii factori care ar putea provoca daune și de modurile cele mai bune de prevenire al infestărilor, reducând astfel la minim potențialul de stres asupra gazonului.

Dăunători

Există o gamă largă de dăunători care pot afecta în diferite moduri zonele cu iarbă naturală, precum și peluzele, și anume iepurii, cârtițele, tipulidele (larve de tipulide), larvele de muște și larvele de cărăbuș. Un dăunător cheie al unui gazon de calitate din regiunile mai umede și mai reci este râma, deși măsura în care aceasta este considerată o problemă va depinde de compoziția ierbii, înălțimea de tăiere și aspectul estetic al zonei.

Reprezintă râmele o problemă?

Râmele trăiesc în sol; există o varietate de specii și fiecare prezintă caracteristici comportamentale și psihologice unice. Distribuția lor este influențată de climă, pH-ul solului, textura solului, materiile organice, modul de hrănire, stilul de viață și locația în profilul solului.

Cel mai important rol al râmei este în procesul de descompunere din sol. Râmele se hrănesc cu plante moarte și în descompunere și materii de origine animală care, la rândul lor, servesc la controlul materiei organice crescând în același timp disponibilitatea nutrienților și fertilitatea solului. Alte beneficii includ aerarea solului care poate determina modificarea (îmbunătățirea) structurii solului, rate de infiltrare crescute și înrădăcinarea îmbunătățită a plantelor.

Un număr mic de râme produce movile, formate din material rezidual digerabil, iar aceste movile sunt considerate nedorite de către administratorii de gazon. Pentru spațiile generale de agrement care includ specii de raigras peren cu creștere viguroasă tunse la o înălțime de peste 25 mm, astfel de movile nu ar trebui să fie o problemă, cu excepția cazului în care zona este folosită ca teren de sport. Cu toate acestea, la o tăiere mai scurtă a gazonului ornamental de înaltă calitate, aceste movile sunt considerate inestetice. Ele vor servi, de asemenea, la sufocarea gramineelor și la încurajarea creșterii buruienilor, afectând astfel aspectul estetic al unei zone. În acest caz, dezavantajele activității râmelor pot fi considerate a prevala asupra avantajelor.

Sfaturi importante pentru controlarea activității râmelor

  • Materiile organice reprezintă sursa principală de hrană. Controlul nivelului materiilor organice din sol va reduce sursa de mâncare și va face ca o zonă să fie mai puțin atractivă. Prin urmare, strângeți resturile generate prin tăiere, iar în cazul în care este posibil, limitați utilizarea îngrășămintelor organice și încurajați descompunerea materiilor organice prin aerare regulată. De asemenea, îndepărtați materiile organice cu ajutorul unui program combinat de scarificare și carotaj.
  • Viermii nu preferă condițiile acide, iar mulți dintre ei preferă solurile neutre și alcaline. Acest lucru este foarte important în cazul gazonului ornamental cu agrostis și păiuș fin, care favorizează, de asemenea, condițiile acide. În aceste cazuri, încercați să folosiți materiale care reacționează la acizi în locul celor alcaline. De exemplu, îngrășămintele pe bază de sulfat de amoniu și sulfat de fier asigură un efect acidifiant atunci când sunt aplicate și trebuie să fie incluse într-un program de fertilizare acolo unde viermii reprezintă o problemă.
  • Aveți grijă când folosiți produse de var pentru a crește valoarea pH-ului deoarece o valoare prea mare va crește activitatea viermilor. Fiind un balsam de sol, varul poate fi prezent în diverse deghizări. Trebuie acordată atenție atunci când selectați nisipurile, în special pentru îngrășămintele de suprafață – asigurați-vă că materialul folosit nu conține o cantitate mai mare de 0,5% var. În mod similar, nu folosiți piatră de var la rambleierea șanțurilor de scurgere. Piatra de var se descompune ușor în soluri acide, reducând semnificativ eficacitatea drenajului, dar, de asemenea, atrăgând râmele care vor tinde să îl arunce în rambleu, contaminând solul cu acesta.
  • Aplicarea unui strat de nisip mediu grosier poate servi, de asemenea, la reducerea activității viermilor deoarece tinde să irite pielea viermilor.
  • Movilele create de viermi pot fi îndepărtate de pe peluze cu o greblă sau perie dar acest lucru trebuie efectuat doar în condiții uscate. Încercarea de îndepărtare a movilelor atunci când acestea sunt ude va avea drept rezultat întinderea lor pe suprafață, ceea ce poate reduce ratele de infiltrare pe suprafață și sufoca iarba de bază.
  • În unele teritorii, sunt disponibile produse chimice de control pe bază de carbendazim pentru a reduce formarea movilelor de către viermi. Cu toate acestea, sunt disponibile doar utilizatorilor profesioniști cu calificări adecvate pentru pulverizare.

Bolile

Ciupercile sunt cele mai comune microorganisme cauzatoare de boli în legătură cu gazonul, dar nu toate ciupercile din sol sunt dăunătoare. De fapt, multe sunt benefice și asigură funcții importante în legătură cu descompunerea materiei organice.

Aceste ciuperci responsabile de apariția bolii sunt adesea denumite ”patogene”. Există mai multe ciuperci patogene diferite responsabile de apariția bolilor individuale găsite în gazon și variază foarte mult în funcție de cerințele lor comportamentale și fiziologice. Cele mai multe cresc ca structuri filiforme numite hife, care se pot lipi în număr mare, pentru a forma miceliul. Acest miceliu poate fi sau nu vizibil pe țesutul plantelor afectate sau în sol.

În general, majoritatea ciupercilor patogene sunt întotdeauna prezente în gazon, dar bolile se vor dezvolta atunci când apar condiții favorabile de mediu. Buna administrare poate fi de multe ori suficientă pentru a menține focarele bolii la distanță, cu toate acestea, natura schimbătoare și imprevizibilă a vremii face de multe ori ca controlul bolii să fie dificil de realizat.

Gazonul general de agrement dominat de raigras peren viguros este mai puțin predispus la mai multe boli, în principal, din cauza naturii mai puțin intensive a întreținerii, mai ales la o înălțime mai mare de tăiere. Cu toate acestea, firul roșu (Laetisaria fuciformis) este probabil cea mai prevalentă boală care afectează aceste zone precum și zonele cu gazon fin afectate în mod frecvent.

Care sunt simptomele bolii firului roșu?

  • Iarba are un aspect general roz sau roșu, devenind de culoare maro deschis/decolorat odată cu progresia bolii.
  • Dezvoltarea ciupercilor este vizibilă fie sub forma culorii roz, ghemotoace de mătase și/sau mici ace roșii care ies din frunzele bolnave. Structurile în formă de ac pot avea o lungime de până la 25 mm. Acestea sunt denumite stomate și reprezintă structurile de supraviețuire ale ciupercii cauzatoare.
  • Peticele infestate de iarbă pot avea un diametru minim de 50 mm sau un diametru maxim de 350 mm.
  • Ciuperca face ca frunzele de iarbă să se usuce la vârfuri, dar, cu excepția cazului în creșterea ierbii este lentă, daunele sunt, în general, superficiale.

Care sunt condițiile care favorizează dezvoltarea bolii firului roșu?

  • Firul roșu apare în orice perioadă a anului, dar este observat cel mai frecvent vara și toamna târziu.
  • Boala firului roșu poate fi găsită pe orice tip de gazon, dar speciile de păiuș roșu și raigras peren sunt mai susceptibile. De asemenea, diferite soiuri din aceste specii vor avea niveluri diferite de rezistență în fața bolii.
  • În cazul multor boli ale ierbii de gazon, o suprafață umedă va ajuta la răspândirea bolii, iar materia organică în exces va servi la adăpostirea ciupercilor cauzatoare.
  • Plantele sunt mai susceptibile atunci când creșterea ierbii este lentă ca urmare a fertilizării lente și, în special, a cantității insuficiente de azot.

Sfaturi importante pentru prevenirea și eradicarea bolii firului roșu

  • Pe zonele infestate trebuie să se aplice un îngrășământ cu azot. Acest lucru va fi de obicei suficient pentru a ajuta la creșterea plantei pe durata îmbolnăvirii. Alegerea îngrășământului poate depinde de condițiile predominante, prin folosirea unui lichid în caz de secetă și de indisponibilitate a irigațiilor.
  • Îndepărtați resturile tăiate din zonele afectate pentru a reduce răspândirea bolii.
  • Controlați materiile organice și mențineți drenajul suprafeței prin aerare regulată.
  • Mențineți un bun nivel de fertilizare pentru a ajuta la creșterea sănătoasă a ierbii, asigurându-vă în special că nivelurile adecvate de azot sunt disponibile pe tot parcursul sezonului.
  • Supraînsămânțați cu ajutorul soiurilor cu o toleranță bună la infecțiile cu fir roșu.

Leave a Reply